Probabil un astfel de film ia nastere in felul urmator:
Cadrul: Actiunea se petrece pe timpul unui zbor lung de avion, probabil intercontinental.
Actorii principali: Un cuplu de scenografi americani revenind din cea mai recenta vacanta exotica.
El, privind norii care se-adunau si simtind ca pentru prima data invinge vremea stand deasupra capriciilor ei, soarbe triumfator din paharul cu gin tonic si deschide o revista cu cele mai bune destinatii de vacanta.
Ea gandindu-se la cat obosita se simte acum, dupa vacanta, parca nu s-a simtit niciodata atat de obosita… isi simte buzele uscate, in avion e cald, si o macina gandul ca si-a lasat balsamul hidratant in bagajul din cala, iar rujul hidratant din geanta nu s-ar potrivi cu tinuta. In plus scaunul e incomod si e sigura ca stewardeza ii face avansuri sotului fiind excesiv de draguta cand il abordeaza
El: Ce bine-ar fi daca ar fi mai scurte distantele astea intre locurile exotice, care merita cu adevarat sa fie vizitate, am putea calatori in mai multe locuri in timpul aceleiasi vacante
Ea (incercand sa para interesata): Da, asa e, calatoriile astea lungi te extenueaza..
El: Oare cati ani va mai dura pana cand se va inventa si implementa urmatoarea mare evolutie in ceea ce priveste calatoritul pe distante lungi.. un avion commercial supersonic, un tren submarin care merge in vid…
Ea (il intrerupe): Eu m-as teleporta, numai sa scap de gari, ingramadeala, si scaunele astea infecte care sunt sigura ca sunt gandite pentru o eficienta cat mai ridicata decat luand in considerare efectele asupra pozitiei pasagerilor
Stewardeza (cu un zambet politicos, se adreseaza direct domului): Buna, cum va simtit, va pot servi ceva? (iar apoi aruncand o privire intrebatoare si sotiei)
Doamna: Nu multumim, suntem ok.. (si ii transmite un zambet fals)
El: Hmm, ca bine zici, sa poti asa, pur si simplu sa iti imaginezi un loc si sa te teleportezi acolo.. asta ar insemna ca poti vizita locuri fermecatoare in orice zi, chiar si fara concediu.
Ea: Da, dragule, ar fi, dar din pacate deocamdata e imposibil.. eventual in scenariile tale SF sa poti face asa ceva, si zambete ironic
El: Pai si ce-ar fi chiar asa rau, fac un personaj care se teleporteaza, adaug o poveste de dragoste imposibila dar cu final fericit, pe personajul principal il fac orfan sa nu fie doar o poveste de dragoste..
Ea: Da de ce nu il faci si delicvent, sigur o sa atraga publicul.. si o divizie speciala de politie care sa prinda delicventi dinastia… mutanti.. (rade cu pofta)
El (entuziast): Ai dreptate! Ar trebui sa aiba un parinte alcoolic care nu il baga in seama si altul care l-a abandonat de mic.. asa incat sa sufere pana la adolescenta cand explodeaza si evandeaza din mediul ala ajungand un delicvent care traieste pe picior mare, folosind-se de puterile supranaturale. Pana cand afla ca poate fi prins cu ajutorul unei arme speciale, si devine fugitiv.
Tot ce-ti lipseste e sa-i dai un nume caraghios si sa rada toata lumea de el la scoala, zise ea (zambind triumfatoare)
El ramane tacut, dar duce mana dreapta la barbie ganditor…
Doi ani mai tarziu se lanseaza filmul Jumper. (vedeti trailer la postarea lu Vlad)
