Cavalerii...rotunzi?!

O prezentare inedita a echipei de autori pe care ii veti putea urmari la Masa noastra
UPDATE: Consiliul Suprem al Cavalerilor a definitivat in sfarsit echipa cavalerilor rotunzi

Intrebarile cele mai simple - Part I: Originea Omului

Teorii referitoare la aparitia si evolutia omului pe Pamant. Voi pe care o sustineti?

Profilul unui somalez...danez

In Romania, de cand ma stiu, bancurile cu somalezi sunt unele dintre cele mai populare, astfel incat orice roman are o preconceptie legata de acest popor indepartat...

Truckers: Eden or quarantine

Pe un feribot al unei companii daneze, camionagii care apeleaza la servicile de transport au parte de propriul culoar cu camere doar pentru ei. Este vorba de favoritism sau discriminare?

Cat de mici suntem in Univers?

O comparatie intre dimensiunea Pamantului si a Soarleui fata de adevaratii giganti ai Galaxiei. I like big stuff! Un material preluat de pe descopera.ro

vineri, 15 iulie 2011

De ce nu imi plac RObotzii

Avand in vedere ca cel mai proaspat cavaler rotund al mesei mi-a facut observatie ca doar el scrie pe aici (sincer avea dreptate), am zis sa renunt, din nou, o perioada la blogul personal si sa revin pe masa (nu pentru un nr. de striptease asa cum v-ati dori - or not - ci cu un material pe care il planific de multa vreme).


Asa cum am mentionat, aveam in plan acest articol de multa vreme, insa am tot amanat publicarea lui din varii motive. Ma astept sa-mi aud multe injuraturi, mai ales pentru cititorii ocazionali care dau pe aici accidental (de exemplu dintr-un search pe gugal) asadar, ca sa va scutesc de un efort, sariti peste tot carnatzul care am sa-l scriu si dati cu comentariile jignitoare, pentru ca va spun de acum nu imi place serialul "RObotzi".

Nu cred ca trebuie sa explic despre ce este vorba in serialul animat RObotzi, conceput si creat de echipa Creative Monkeyz, pentru ca sunt sigur ca stiti despre ce vorbesc. Bine, daca nu stiti despre ce vorbesc puteti sta linistiti ca nu ati pierdut mare lucru. Daca faceti parte dintre norocosii care habar nu aveti cu ce se mananca "RObotzii" va invit sa vizioanti 2-3 episoade (nu dureaza mai mult de 3 minute bucata) si  sa reveniti aici, macar din curiozitate sa vedeti ce am de bombãnit la adresa acestora (pe linkul de mai sus gasiti o rubrica unde se pot viziona toate episoadele).

Trebuie sa mentionez ca echipa care a creeat serialul sunt 2 tineri si o domnisoara din cluj, plus un sibian, mutat la poalele Feleacului special pentru acest proiect. Dupa cum ati putut observa echipa are un site bine pus la punct cu diferite rubrici si link-uri interesante. Sincer, desi serialul lor imi displace, site-ul este interesant si merita vizitat, gasiti si niste tutoriale gratis facute de catre echipa si alte chestii "free" pe care le puteti folosi cu programele prezentate la tutoriale. In fine, scopul articolului nu este sa fac reclama site-ului lor, insa am vrut sa evidentiez faptul ca apreciez ceea ce incearca sa faca echipa "maimutelor creative".

Nici ideea cu serialul "RObotzi" nu este rea; este ceva nou si original, cel putin pentru romania...pe langa volumul de munca destul de mare necesar crearii unui episod, trebuie luat in considerare si faptul ca acestea sunt distribuite gratuit, deci oamenii fac asta ca si un hobby, chit ca au si un formular pentru donatii acolo.

Am fost defazat cu acest serial inca de la inceput. As zice ca "relatia" mea cu episoadele a inceput cu stangul, deoarece cativa prieteni foloseau deja replici si povesteau faze din episoade si eu eram cam paralel cu subiectul, suspectandu-i de febra tifoida pe cei care radeau cu pofta pe seama glumelor vazute si auzite in episoade. Intr-un final am dat si eu search-ul pe iutub si recunosc cu mana pe buric ca primele 4 - 5, poate chiar 6 episoade mi s-au parut intr-adevar funny...unele replici meritau reproduse in viata de zi cu zi, pentru ca pur si simplu starneau rasul, acompaniau momentele umoristice. Insa, din punctul meu de vedere, pe masura ce serialul avansa ca numar de episoade, umorul a devenit din ce in ce mai sec, mai vulgar si mai repetitiv. Acum, odata cu episodul 24, "RObotzii" au intrat in vacanta, punand punct probabil sezonului I.

Daca as fi fost in locul creatorilor, m-as fi oprit la 15 episoade (maxim) cu primul sezon; 15 episoade reusite valoreaza mai mult decat 25 submediocre (vedeti poate comentati ca am furat termenul de "mediocru" de la "F.o.c.a."). 15 episoade care merita fiecare re-vazute valoreaza mai mult decat un sezon cu 25 de episoade, de duzina, pe care le uiti dupa cinci minute. Bine, acesta este punctul meu de vedere, pentru ca romanashul nostru mare iubitor de glume de 2 lei a devenit fan inrait al RObotzilor scaderea clara a calitatii umorului fiind probabil neobservata. Nu fac pe criticul de arta, nici pe mofturosul, nici pe tipul sobru si matur care nu rade, nu se prosteste si nu iese in oras la "o" bere, ci mai degraba se duce sa asculte un concert de opera vineri seara...no fucking way! Dar cand vezi (si ar fi trebuit sa vedeti toti, stimati fani ai serialului) ca momentele "umoristice" din serial se bazeaza episod de episod pe aceleasi elemente, doar ca spuse in alt fel, nu prea iti mai vine sa razi, ci mai degraba sa "schimbi postul".
Partea nasoala este ca, odata cu popularizarea serialului, "RObotzi" au devenit deja un element al turmei, eterna turma pe care incerc sa o evit si de care incerc sa ma separ (ironic, probabil ca acuma am intrat in turma celor care nu agreeaza serialul, dar macar este o turma mai putin numeroasa).
Cand mergi la scoala si unii din colegi "recita" fraze din "RObotzi" si tu habar n-ai ce abereaza si de ce rad, deja esti "out of date". "Nu ai vazut ultimul episod? Baa ce tare e!". Te duci acasa, pornesti calcu si te uiti la episod...trec cele 3 minute (sau cat dureaza episodul) si remarci ca in toata aceasta perioada, in cel mai bun caz ai zambit sec ":)" sau eventual un ras de pitipoanca hi-hi-hi ";))" [smiley freak, i know]...ok, de asta radeati voi asa copios?! Ce e mai rau toti cocalarii, pokemonii si copii care inca n-au ajuns la pubertate gusta cu pofta umorul din serial, pentru ca, evident, nivelul mediu al IQ-ului privitorilor scade invers proportional cu numarul acestora. Ce e si mai rau, glumele au devenit din ce in ce mai vulgare, si n-as putea zice ca tineretul romanesc are un vocabular decent si imaculat, ci mai degraba ca e presarat cu fel de fel de injuraturi, servite de juniori de la o varsta din ce in ce mai frageda. Si aratati-mi mie un episod din "RObotzi", (in afara de vreo 5, in principiu primele), in care nu sunt injuraturi. Nu ma incalzeste cu nimic faptul ca efectiv, cuvintele vulgare sunt acoperite de celebrul "beep", injuratura tot injuratura ramane, si nu e foarte greu sa-ti dai seama ce cuvant venea rostit in loc de cenzura. Na, puneti acuma cap la cap elementele, si faceti suma: audienta numeroasa (in mare parte tineri adolescenti sau preadolescenti) + umor sec, repetitiv (gustat de catre tinerei necopti la minte) bazat pe injuraturi si vulgaritati = cel mai in voga serial de animatie romanesc la ora actuala.

Nu stiu daca voi vedeti o problema in asta, eu vad mai multe:
1.) echipa spune ca prin site-ul lor vor sa ofere cat de cat ceva educatie vizitatorilor (de ex. rubrica cu tutoriale), dar:
2.) proiectul lor "de suflet" (banuiesc) are ca baza umoristica injuraturi, vulgaritati si scarbosenii combinate cu termeni inexistenti in dex, inventati si reinventati, aruncati in gura unui personaj cu intentia de a provoca rasete (ex: "ce pute asa a ciclu cu mujdei?");
3.)  consumatorii acestui tip de umor, putoi care se incadreaza in intervalul de varsta x-y (nu cunosc valorile lui x si y, pentru ca oricine se amuza copios dupa astfel de glume e un putoi, indiferent de varsta) probabil ar rade in hohote si ar vorbi o saptamana despre "ultimul episod" si daca acesta ar dura 2 secunde si nu ar prezenta decat un pârtz emanat de catre unul din personaje;
4.) ai ajuns demodat daca nu stii despre ce este vorba in "ultimul episod" si daca nu te prinzi de "glumele" facute in colective, glume copiate sau mai degraba reproduse cu fidelitate de papagal maimutzãresc, din serial;
5.) chiar daca injuraturile abundã, si pot fi chiar o sursa buna de inspiratie pentru cineva care isi axeaza vocabularul si expresiile pe injuraturi, accesul la seriale nu este restrictionat sub niciun fel...vreau sa zic ce intelege un copil de n-1 ani cand aude expresii, "proverbe" si locutiuni precum: "preput atomic", "p*** cu tzâtze", "ia un brat de p***", 8 ori patru  = sugi cãcatu, 5 ori doi = castigi un coi" etc.
Wow bã, ce moral esti. Da ce bã la tine nu e voie sa se injure? Ce fitos esti bã, zici ca esti o fufa dinaia sensibila si mofturoasa, cu impresii de diva care nu suporta injuraturile!
Nu-s diva, suport injuraturile, dar se exagereaza...si trebuie sa recunoasteti ca tineretul este suficient de obscen, vulgar si "necioplit", nu e nevoie de inca o sursa de inspiratie in acel domeniu.

Tin inca odata sa mentionez, pentru eventualii cititori care nu ma cunosc si care au chef sa ma injure deoarece "m-am luat" de pretiosul lor serial ca:
- nu au de a face cu mofturosul cultivat care a citit 9000 de carti, care asculta Mozart la pick-up, care nu injura niciodata si este olimpic la toate materiile din liceu (nici macar n-am facut liceul dar asta ramane secret doar pentru cititorii fideli);
- nu sunt nici emositul suparat pe viata care nu rade si care se imbraca tot timpul in negru (oh wait, defapt ma imbrac cam tot timpul in negru);
- nu vreau sa fac campanie anti-RObotzi, nu am nicio treaba cu producatorii, nu sunt invidios pe succesul lor (nu am motiv sa fiu). Imi exprim doar punctul de vedere!
Luand in considerare cele scrise mai sus va invit sa-mi sariti la gat cu comentarii sau sa imi aprobati parerea, cum credeti de cuviinta!

Pentru producatori: in speranta unui sezon II mai reusit, mai cizelat si mai "ca in primele 4-5 episoade din sezonul I" va urez vacanta placuta si cat mai multa inspiratie.

marți, 5 iulie 2011

dej'da

m-o invins Peninsula, anu asta merg, imi iau bilet, Hammerfall si (oarecum) Guano Apes m-au convins ca tre sa bag bani in festivalul din minunata urbe de unde vin. mai mult, imi iau si liber - o zi, nu mult - de la serviciu, lucru pentru care tre sa trag suplimentar pana atunci.

dar toate astea numai dupa Vama. satul, nu trupa.

ca veni vorba.
ziceam data trecuta de "ce faina era Peninsula pe vremuri" si n-am dat argumente.
"ca asa era" ar trebui sa fie destul.

totusi.
se facea ca prin anul de gratie 2007 (zic la intamplare, nu stiu exact anul) vroiam sa merg si eu la concerte si cum, conform traditiei, uitasem sa-mi iau din timp bilete, ma trezisem "in offside" cum ar zice fotbaliatorii, "cu jinarsu beut" - bautorii, "cu aia-n mana" - gagicarii, "in curu gol" - complexatii... sau "fara bilete" - restul oamenilor.
da' nu-i bai, dupa cum imi facusem planul, bilete se gasesc la intrare. acuma imi trebe unu-doi preteni care nu-si bause deja banii si care sa aiba cat de cat interes de concerte.
acuma intreb si eu, in ultima zi?! saracie, fratie, saracie. - chiar... oricat e saracia de mare, bani de o betie tot se gasesc... -
mno... cumva imi gasesc omu... mergem noi (pe jos) pana-n partea cealalta a orasului, ajungem in fata omului cu biletele... si acolo i se scoala omului o intrebare revelatoare: "ba, cine canta azi?!"
"nu stiu". "pai si dam atatia bani pe bilete?"
nu. clar... pai sa intram in strand (musai de vazut strandul din Tg-Mures), zic eu, bem ceva, ne caram acasa si gata.
ca intr-o seara de vara, full la toate tarasele.
ca norocul, la cateva lucreaza niste prietene destul de bune cu noi incat sa ne rezolve undeva o masa.
si bem.

20 de minute mai incolo (jur ca atata o parut) eram euforici de parca dintr-o data n-am mai fi avut restante. dar aveam.

cand sa mergem acasa - ca mno, nimeni sta mai mult de 20 de minute la terasa, nu? - trecem prin spatele scenei principale si-mi paleste urechea o melodie cunoscuta, care nici macar nu-mi place, dar care e musai s-o vad cantata pe viu.
intre noi si scena, doua garduri inalte de vreo doi metri jumate - trei, din plasa. dupa doua garduri, doua bodyguard-uri. mari ca sifonierul.
"hai ma sa sarim!" / "nu, ma, ce, esti ne... ". da' n-apuca amicul meu sa inceapa sa ma convinga, deja eram ca spider-man cocotat pe gard. "hai si tu", ii zic de pe partea cealalta a gardului.
dupa inca un gard coboram FIX intre stimabilii de la securitate, adevarati domni dealtfel, care aparent n-o vazut ca intre ei stateau doi tipi. sau poate ne-o vazut si-n megalomania lor si-or fi zis "cu scheletronii astia langa noi parem si mai solizi" - sifoniere duble.

si stam noi, asa frumos, intre gardul ce tine pokemonii din public la cativa metri de scena, vreo... nu stiu cat... ceva vreme... pana ne ia pe amandoi o panica de-aia "ba, biletul e bratara de pus pe mana se vede din avion c-am intrat pe naspa"... si fugim.

fugim de la concert, crezand ca sifonierele o invatat si ele sa fuga.
si-am zis atunci ca gata, nu zicem nimanui.

a doua zi toti cunoscutii stiau povestea. de la mine si de la amicul meu, ca uitasem ce ne propusesem seara.

Twitter Delicious Facebook Digg Stumbleupon Favorites More